„În mintea mea era haos. Priveam cerul înstelat de pe locul de la fereastră și îmi doream să pot plânge, dar lacrimile refuzau să îmi umezească obrajii fierbinți. Îmi doream ca haosul din sufletul meu să mă transforme într-o stea, pentru a putea dispărea odată cu lumina zilei. Noaptea îmi era cel mai bun sfetnic, pentru că îmi doream să rămân pierdută pentru totdeauna în întunericul infinit.” (Romelia Lungu, Dulce răzbunare)
Views: 2
Recenzii
Nu există recenzii până acum.